Publicaţia online BankingNews a realizat un sondaj în rândul vizitatorilor săi, prin intermediul căruia a încercat să afle care este răspunsul la întrebarea “Pentru ce aţi folosi(t) un credit de nevoi garantat cu ipotecă?”. Studiul a fost constituit pe baza a 1.113 voturi înregistrate pe pagina de Internet www.bankingnews.ro .

* Pentru ce aţi folosi(t) un credit de nevoi garantat cu ipotecă?
¤ 52% - să cumpăr o casă sau un teren; 
¤ 11% - să îmi renovez casa;
¤ 16% - să investesc într-o afacere;
¤ 7% - să îmi cumpăr maşină; 
¤ 3% - să îmi continui studiile; 
¤ 2% - pentru electrocasnice, aparate audio-video, computer, mobilă; 
¤ 4% - să rambursez un credit mai vechi;
¤ 5% - altele.

După cum am scos în evidenţă, sondajul aduce în prim-plan o realitate crudă: 16% dintre votanţi au indicat finanţarea propriei afaceri ca opţiune de cheltuire a împrumutului. Situaţia ar putea fi considerată surprinzătoare, dacă am pierde din vedere restrictivitatea băncilor, procedurile greoaie de aprobare şi condiţiile draconice impuse în cazul împrumuturilor destinate persoanelor juridice. La acestea se mai adaugă şi preţurile piperate… 

Sondajul de faţă poate fi un semnal de alarmă pentru toate băncile din România, care şi-au trasat ca obiectiv finanţarea micilor întreprinzători. Românii se refugiază în spatele unor împrumuturi luate în nume personal pentru a oferi o gură de aer proaspăt propriilor afaceri. De ce nu apelează la produse concepute special pentru IMM-uri? De ce preferă creditul de nevoi cu ipotecă, riscându-şi casa cu care va garanta împrumutul? Ar fi interesant de văzut cum răspund bancherii la aceste întrebări…

Câştigarea unui premiu, primirea unei distincţii sau nominalizarea in cadrul unui top constituie pentru banci un motiv (valabil!) de bucurie. Nu pot însă să înţeleg şi, în acelaşi timp, să accept explicaţiile ce stau la baza acelui succes. De cele mai multe ori, bancherii se întrec în declaraţii cât mai pompoase despre măreţia strategiilor aplicate, despre inteligenţa managementului şi/sau despre inovativele produse.

Nu puţine sunt comunicatele de presă în care epitete săltăreţe pun la grea încercare răbdarea jurnalistului. Ca exemplu voi folosi BCR (fără însă a minimaliza importanţa unor alte instituţii de credit din România - BRD, Raiffeisen Bank etc., care pun şi ele accent pe “lauda de sine”!), pentru că fiind liderul sistemului bancar românesc obţine cele mai multe premii. Global Finance desemnează BCR “cea mai bună bancă din România”, prilej pentru a pune în acţiune o declaraţie “grea”: “Premiul reconfirmă dinamismul băncii, viteza şi capacitatea BCR de creştere şi de adaptare la cerinţele pieţei prin diversificarea continuă a gamei de produse şi servicii, calitatea şi eficienţa de înalt nivel a activităţii noastre, care pune pe primul plan crearea de valoare”.

Dincolo de toate aspectele ce ţin de capabilităţi, voiţă, putere şi intuiţie, succesul presupune şi ceva noroc. Mai mult sau mai puţin! Nu sunt mulţi cei care recunosc “valoarea” acestui factor în reuşita lor. M-a surprins declaraţia lui Ionuţ Pătrăhău, pe care l-am întrebat cum a reuşit Banca Transilvania să devină cel mai puternic business privat autohton: “Un grup de oameni a avut norocul să facă ceea ce a trebuit, cum a trebuit, atunci când a trebuit”. Nu s-a hazardat în creionarea unei demonstraţii cu şi de efect, ci a oferit o explicaţie simplă şi interesantă. A mers pe mâna ”bulanului” său, şansa Băncii Transilvania şi norocul care ţine cu cei puternici.