Există şi la noi bănci care au ales să se aventureze în necunoscut, asumându-şi numeroase riscuri prin lansarea unor produse şi concepte inovative. De cele mai multe ori, ideile noi puse în practică au purtat noroc băncilor autohtone. Unele instituţii de credit au reuşit să creeze nişe de piaţă, anticipând dorinţele clienţilor şi dând tonul unor tendinţe.

Cele mai de succes produse bancare ce au revoluţionat cu adevărat creditarea în România sunt împrumuturile fără garanţii reale adresate IMM-urilor şi creditele de nevoi cu ipotecă. Inventatorii celor două tipuri de finanţare sunt Banca Transilvania şi BCR. Fără a exagera, acestea au fost băncile care au reuşit să impună pe piaţa autohtonă două produse de creditare care i-a uns la suflet pe români.

“Creditul 1 oră” a dat o nouă înfăţişare pieţei de produse şi servicii destinate întreprinderilor mici şi mijlocii. Despre succesul înregistrat de acest tip de finanţare, lansat în martie 2005, vorbesc, pe de o parte, rezultatele Băncii Transilvania (propulsată pe locul cinci în topul băncilor româneşti) şi, pe de altă parte, emulaţia creată pe piaţă, unde mai multe bănci s-au înghesuit să lanseze credite asemănătoare.

Celălalt produs - împrumutul pentru nevoi cu ipotecă - este “invenţia” BCR-ului. Pe la finalul anului 2004, Banca Comercială Română le dădea posibilitatea românilor de a se împrumuta, în schimbul unei ipoteci, cu 20.000 de euro fără a specifica ce au de gând să facă cu banii. O sumă enormă (puteai cumpăra şi un apartament!) şi o idee geniala!… Aşa a prins viaţă o nouă nişă de piaţă, care cunoaşte astăzi, alături de cea a creditelor ipotecare, dezvoltarea cea mai puternică.

Cele două bănci mai au şi alte merite: Banca Transilvania a promovat, în premieră, conceptul de cafenea bancară şi un depozit pentru copii (Kid Cont), iar BCR a fost prima instituţie care a oferit clienţilor produse de economisire cu dobândă fixă.

Succese memorabile sunt şi celebrele credite în monede exotice, care au fost “testate” la început de Porsche Bank şi OTP Bank, ultima bancă fiind cea mai vizibilă pentru că a promovat intens împrumutul în franci elveţieni. Exemplul ungurilor a fost urmat şi de Bancpost, Raiffeisen Bank, Volksbank şi Piraeus Bank. Tot la categoria inovaţiilor în ceea ce priveşte monedele împrumuturilor se înscrie şi Banca Românească care a lansat creditele în yeni japonezi.

Trebuie să amintesc şi de Finansbank, care a intrat în inimile multor români cu celebrul card de cumpărături CardAvantaj. Turcii au ştiut să profite din plin de experienţa instituţiilor de credit din ţara natală, unde cardurile de cumpărături lansate în parteneriat de o bancă şi câteva magazine sunt la ordinea zilei.

Băncile din România şi-au demonstrat calităţile pe segmentul inovaţiei şi în ceea ce priveşte născocirea unor taxe şi comisioane care mai de care mai “dureroase” pentru clienţi. Un asemenea exemplu este Volksbank, care are meritul de a fi descoperit celebrul “comision de rezervă minimă obligatorie” de aproape 2% aplicat la toate tipurile de credite, prin care instituţia de credit se “apară” de restricţiile impuse de BNR, transferând clientului costul “pierderilor” provocate de banii blocaţi la Banca Centrală.

Dacă am uitat sau am greşit ceva, amintiţi-mi sau corectaţi-mă!

Evoluţia cotelor de piaţă în funcţie de active a schimbat ierarhia băncilor la finalul anului 2006. BCR, BRD şi Raiffeisen Bank domină în continuare sistemul bancar din România, păstrându-şi locurile de pe podium. HVB Ţiriac, ocupanta poziţiei a patra, a reuşit performanţa să piardă în ultimul an 2,3 procente din cota de piaţă. De parcă n-ar fi fost vorba de o fuziune, ci de un divorţ! Banca Transilvania a demonstrat că nu e de glumă. În urmă cu ceva vreme (doi-trei ani!), dacă le vorbeaia despre BT unor diverşi oficiali ai băncilor concurente ca despre un pericol de luat în seamă, aceştia schiţau un zâmbet larg. “Nici chiar aşa!”, păreau a spune. Acum, zâmbetul le-a îngheţat. Banca Transilvania a urcat pe cinci, la o aruncătură de băţ de locul patru. Bancpost şi-a menţinut cota de piaţă, în timp ce ING şi CEC s-au rostogolit. Bătrâna Doamnă a sistemului bancar este pe poziţia a noua, foarte aproape de a părăsi scena “Top 10″. Dacă Alpha Bank creşte încet dar sigur, ABN Amro Bank nu poate ţine pasul cu băncile orientate pe retail. De la locul zece în jos, două bănci sunt mai vizibile prin evoluţia din 2006: Volksbank şi OTP Bank. Aceasta este, în câteva cuvinte, imaginea sistemului bancar. Ce va urma însă? Ce va aduce nou 2007 în topul instituţiilor de credit din România? Vor reuşi coloşii BCR şi BRD să crească în continuare? Se vor redresa Raiffeisen Bank şi HVB Ţiriac? Are putere Banca Transilvania să treacă pe poziţia a patra? Cum se vor mişca Bancpost, Alpha Bank, ING Bank şi CEC în acest an? După modelul blogurilor jurnaliştilor de la Gazeta Sporturilor, vă propun să realizăm împreună un material despre cum vor evolua băncile româneşti în 2007. Aştept comentariile voastre!